My blog has moved!

You should be automatically redirected in 3 seconds. If not, visit
http://raluxa.com
and update your bookmarks.

I will love again

Thursday, February 19, 2009

Am descoperit gandurile astea in vechiul meu calculator. Nu sunt pentru inima inghetata care mi-a ocupat trei sferturi de blog, sunt scrise cu mult inainte sa-l cunosc, unui alt baiat, unei alte povesti. Si am zambit recitindu-le. Si ii zambesc si lui acum, iubitului meu dizolvat in trecut. Din ce-a fost, n-a ramas nici o rana... raman doar cuvintele astea, marturie ca iubirea se poate doza frumos si inegal in mai multe povesti. Si pe masura ce inchid un capitol din viata mea, altele imi promit sa se scrie, singure sau cu ajutorul meu. Iar eu promit sa mai iubesc si alta data, caci iubesc frumos si scriu frumos.


“Iubesc o viata pe care n-am cunoscut-o niciodata. Visez un chip nemangaiat, un zambet nesarutat, un par prin care nu mi-am trecut niciodata degetele, un trup pe care nu l-am imbratisat niciodata asa cum te-as fi imbratisat daca ai fi stat in fata mea, tare, tare, pana unul dintre noi ar fi ramas fara suflare sau pana ai fi protestat: “hei, sunt aici …” si cu un suras te-ar fi desprins din bratele mele, si eu as fi vrut sa te caut din nou, si doar gandul ca esti intr-adevar cu mine m-ar fi stapanit…”

“Spune-mi, de cate ori ai privit noaptea cerul senin si instelat, gandindu-te la mine, si gandind mai apoi ca poate eu privesc acelasi cer, in acelasi timp….Oare gandurile noastre s-au intalnit vreodata acolo sus?”

“Mi-a fost atata dor de tine, dor de nestiut, dor de ceea ce ar fi putut sa fie, daca… Acest DACA e poarta vesnic ferecata dincolo de care te pot ghici si simti. Esti acolo, pe partea cealalta, in propria ta viata, iti aud uneori pasii nelinistiti, plecarile si revenirile in fata portii. Te desprinzi din visul nostru pentru a reveni dezarmat, izgonit din realitate, iar eu imi ascund fruntea in palme de fiecare data cand te primesc inapoi, cand iti simt prezenta dincolo de lacatul ruginit ce a incuiat poarta o singura data, pentru a nu o mai deschide in veci.”

“Cum sa te uit cand nu te-am aflat niciodata? Cum sa te pierd cand nu te-am avut? Te-am iubit pe cand nu stiam de tine, cum as putea acum sa te las sa pleci?”

“Ti-am scris in vis mii de scrisori, si de fiecare data in visul urmator vedeam cum le citesti, cum zambesti, cum devii apoi serios, vedeam o lacrima pe obrazul tau, o urmaream cu privirea in timp ce aluneca…voiam sa o culeg ca pe o floare de primavara, dar nu te puteam atinge. De fiecare data cand intind mana catre tine, gasesc doar vazduhul in care se contureaza imaginea ta, plina de lumina. Si stiu ca pe alt meridian, cineva imi sopteste numele, transformandu-l in acelasi vazduh pe care eu incerc sa-l ating, mereu in cautarea ta.”

“Atat de fragile sunt lucrurile care ne unesc, incat am o incredere netarmurita ca ele nu ne vor separa niciodata. Fragila dragostea, fragila visarea. Dar fara ele, cat de firavi am fi noi doi?....”


1 comments:

Anonymous February 19, 2009 at 3:55 PM  

sentimentalismul vine din cele mai putin sentimentale lucruri, ma refer la cel valoros...
ex: povestile unui veteran de razboi...:)

Post a Comment

Comment moderation is OFF.

Please avoid posting comments as Anonymous. Choose Name/URL from the dropdown list and give me a name to reply to. The URL field is optional.